Analize

Evolutia pietelor de asigurari din Europa Centrala si de Est in S1/2009


-21%, aceasta este rata "cresterii negative" care cuantifica efectele pe care criza economica le-a avut asupra pietelor de asigurari din regiune, in termenii volumului de afaceri, dupa ce aceste piete isi obisnuisera publicul cu repetate cresteri ce se masurau in valori cu doi digiti. Totusi, potentialul deosebit de dezvoltare a industriei asigurarilor se mentine. Mai mult, schimbarile determinate pe aceste piete de criza economica s-ar putea dovedi, pe termen lung, un factor de consolidare si maturizare.

Primele semne ale declinului au aparut, in fapt, inca din 2008, cand majoritatea pietelor au incheiat anul pe o crestere mai modesta decat in anii anteriori, iar cateva dintre ele au trecut chiar in teritoriu negativ. Estonia si Ungaria au scazut in 2008, in raport cu volumul de prime subscrise in anul anterior, cu 10,8, respectiv 8,4 procente. La polul opus, Slovacia, Bulgaria, Polonia si Romania raportau o crestere a afacerilor, in proportii cuprinse intre 13% si 23%. Per total, cresterea agregata a pietei de asigurari regionale a fost, in 2008 fata de 2007, de 9,84%.

Jumatatea anului 2009 consemneaza insa, numai prin exceptie, rezultate pozitive. In afara pietei de asigurari slovene, care a reusit o crestere de 3,2% fata de semestrul 1 din 2008, singurele piete care au ramas pe o curba ascendenta sunt cele din Albania si Bosnia & Herzegovina, doua dintre cele mai mici si mai putin dezvoltate piete de asigurari din regiune.

Polonia, Ungaria si Tarile Baltice au inregistrat cele mai importante scaderi ale cifrei de afaceri denominate in euro, puternic dezavantajate si de deprecierea substantiala a monedelor lor nationale pe parcursul ultimului an. Astfel, daca Ungaria, Letonia si Lituania au incheiat primul semestru cu un nivel al subscrierilor cu 21% - 24% mai redus decat in anul precedent, Polonia detine un nedorit record in materie, cu o variatie negativa de peste 35%.

In cadere libera

Ultimul an a reprezentat, indiscutabil, momentul cel mai greu pentru asigurarile de viata din regiunea Europei Centrale si de Est. Daca in anii trecuti dificultatile pietei de asigurari de viata se masurau in oportunitati pierdute prin lipsa unor stimulente fiscale, prin slaba educatie financiara a populatiei sau prin puterea de economisire redusa a gospodariilor din regiune, sfarsitul lui 2008 si prima jumatate a anului 2009 au adus o cadere drastica, de aproape 32%, la nivelul regiunii CEE.

In paralel, indemnizatiile platite au urcat vertiginos, cu aproape 39%, in mare masura ca urmare a numarului mare de contracte de asigurare care au fost reziliate. In parte, ca urmare a situatiei tot mai precare a veniturilor populatiei, sau ca reactie emotionala fata de avalansa de stiri negative cu privire la situatia institutiilor financiare, rezilierea contractelor de asigurari de viata s-a constituit, mai ales in primul trimestru din 2009, in cea mai vizibila tendinta determinata de criza financiara pe aceasta piata.

La nivelul pietelor locale, performanta negativa cea mai spectaculoasa apartine Poloniei, cea mai mare dintre pietele de asigurari de viata din regiune. Cu o "cadere" a subscrierilor de peste 43% si o crestere a indemnizatiilor platite de peste 62%, asigurarile de viata poloneze au traversat un moment extrem de dificil. De remarcat insa ca aceasta "performanta" are un caracter oarecum special, explicatia sa gasindu-se, in principal, intr-un fenomen "cvasi-marginal" pietei de asigurari de viata. Astfel, daca anul trecut asigurarile de viata din Polonia pareau sa ia un avant fara precedent, cu o rata de crestere de peste 30%, evolutia se datora - potrivit surselor din piata - proliferarii unui tip de produse destinate, in fapt, optimizarii fiscale. Folosite pe scara larga de angajatori pentru a motiva suplimentar o parte din angajati, aceste produse au fost si cele care au "cedat" primele intr-o perioada de declin economic si de "racire" a pietei muncii.

Ca tendinta generala, produsele tip unit-linked au pierdut masiv din popularitate, inregistrand scaderi impresionante (37% in Croatia, 47,6% in Estonia), cu o singura exceptie, Slovacia, unde pe aceasta clasa s-a consemnat o crestere de circa 14%. Capacitatea redusa de plata a populatiei s-a facut simtita si in inapetenta pentru produse "single premium" care au inregistrat, de asemenea, scaderi importante, numai partial compensate de achizitionarea produselor cu plata esalonata a primelor. In aceste conditii, eforturile asiguratorilor s-au indreptat in mare parte catre conservarea portofoliului si promovarea produselor traditionale sau cu randament garantat, insa nici aceasta tinta nu a fost usor de atins. Un exemplu elocvent, in acest sens, este cel al Lituaniei.

Totusi, nu toate pietele au pierdut. Avantajate de dimensiunile lor foarte reduse si de un grad de penetrare extrem de mic, pietele Macedoniei, Albaniei, Bosniei si Serbiei au inregistrat rate de crestere pozitive, chiar spectaculoase in valoare relativa (de exemplu, +24% pentru Albania sau +13% in Macedonia).

Asigurari generale: dependenti de auto

In ianuarie 2009, un sondaj de opinie efectuat de presa slovaca arata ca asiguratorii din aceasta tara erau destul de optimisti cu privire la evolutia pietei asigurarilor in acest an. Opiniile exprimate aveau ca numitor comun ideea ca, in pofida crizei economice, piata de asigurari nu va intampina dificultati semnificative, cu exceptia situatiei in care vanzarile de masini ar suferi o cadere dramatica.

Dependenta de segmentul asigurarilor auto si, implicit, de dinamica dezvoltarii parcului auto national, este caracteristica tuturor pietelor din regiunea CEE. Mai mult, ca urmare a inca unei slabe culturi a asigurarii, aceste piete depind direct, pe segmentul asigurarilor CASCO, de volumul vanzarilor de masini noi finantate prin leasing sau credit bancar, aceasta fiind principala sursa de contracte de asigurare. Se poate spune chiar ca ponderea detinuta de clasele de asigurari auto in portofoliu reprezinta un indicator al gradului de maturizare a pietei, intelegand prin aceasta si o masura a gradului de cultura.

Dependenta de segmentul asigurarilor auto si, implicit, de dinamica dezvoltarii parcului auto national, este caracteristica tuturor pietelor din regiunea CEE. Mai mult, ca urmare a inca unei slabe culturi a asigurarii, aceste piete depind direct, pe segmentul asigurarilor CASCO, de volumul vanzarilor de masini noi finantate prin leasing sau credit bancar, aceasta fiind principala sursa de contracte de asigurare. Se poate spune chiar ca ponderea detinuta de clasele de asigurari auto in portofoliu reprezinta un indicator al gradului de maturizare a pietei, intelegand prin aceasta si o masura a gradului de cultura in asigurari a populatiei. Numai in Polonia, Slovacia, Ungaria, Slovenia si Cehia liniile auto reprezinta ceva mai putin de o treime din portofoliu, procent "mic" pentru regiune, dar aproape dublu in raport cu media europeana.

Efectele acestei structuri de portofoliu dominate de asigurarile auto s-au resimtit puternic in toata regiunea, in conditiile in care criza economica a adus cu sine un declin puternic al vanzarilor de masini. In plus, chiar si pentru parcul de masini existent, gradul de cuprindere in asigurare a suferit o depreciere sensibila. In Bulgaria, de exemplu, asiguratorii locali declarau in urma cu cateva luni ca numerosi asigurati nu-si mai reinnoiesc nici macar politele RCA, chiar daca aceasta este o forma de asigurare obligatorie. Pe segmentul corporatist, contractarea volumului de activitate derulat de transportatorii auto a condus, implicit, si la restrangerea programelor de asigurare pentru parcurile auto.

Totusi, exista si doua exceptii notabile. Pe de o parte, inasprirea sanctiunilor legale pentru posesorii de autoturisme care nu se asigura RCA a facut ca in Cehia numarul politelor emise pentru aceasta linie de asigurari sa creasca cu cca. 200.000 in prima parte a anului, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Ca urmare, chiar daca vanzarile auto s-au redus simtitor, in Cehia, asigurarile RCA au inregistrat o crestere a volumului de subscrieri de 5%.

Un al doilea exemplu este cel al Slovaciei. Aici asiguratorii au beneficiat de conjunctura favorabila creata de dealerii de masini. Aplicand reduceri exceptionale de pret la vanzarea autoturismelor, acestia au reusit sa evite prabusirea pietei auto, cel putin in ceea ce priveste numarul unitatilor vandute, astfel ca nici asiguratorii nu au fost nevoiti sa gaseasca solutii alternative pentru compensarea eventualelor pierderi in acest domeniu.

Per total, in multe dintre tarile din regiune segmentul asigurarilor auto a inregistrat o restrangere de cateva procente a ponderii in portofoliul general. Daca aceasta tendinta s-ar mentine si in viitor, ea ar putea constitui unul dintre putinele beneficii ale crizei, contribuind la maturizarea pietelor de asigurari.

Polonia, Cehia si Romania - peste 55% din piata de asigurari CEE

Piata de asigurari generale din Europa Centrala si de Est a atins, in prima jumatate a anului 2009, un nivel total al subscrierilor de circa 8,9 mld. EUR. Fata de jumatatea anului trecut, aceasta suma reprezinta o descrestere nominala de aproximativ 11% a volumului total de subscrieri, calculat in euro, procentul mentionat fiind influentat in sens negativ de deprecierea substantiala a monedelor nationale inregistrata in cateva dintre tarile din regiune.

Polonia, Cehia si Romania cumuleaza, pe segmentul asigurarilor non-life, peste 55% din volumul total de activitate al regiunii. Ca si in asigurarile de viata, Polonia este cel mai important jucator in randul tarilor CEE, cu o cota de piata de 27,35%. Cehia reprezinta circa 18,5% din piata regionala non-life, in crestere cu un 1 punct procentual fata de finele anului 2008. Romania a reusit sa-si mentina o pondere aproape neschimbata, reprezentand putin peste 10%.

Topul primelor 5 tari, dupa volumul primelor brute subscrise pentru asigurari generale, este completat de Ungaria si de Slovenia, fiecare cu cate o cota de piata ce depaseste usor 9%. In comparatie cu semestrul I/2008, Tarile Baltice - mai ales Lituania si Letonia -, au inregistrat cele mai substantiale deprecieri ale volumului de subscrieri, de circa 26% in Lituania si 21% in Letonia.

O scadere de peste 20% a volumului de activitate s-a inregistrat si in Polonia, in timp ce Serbia, Ungaria si Estonia au cunoscut variatii negative cuprinse intre 14% si 19%.

La polul opus, 4 dintre pietele regiunii au reusit sa ramana in zona variatiilor pozitive: Bulgaria (+0,4%), Bosnia (+2,8%), Slovenia (+5%) si Albania (+19%). Trebuie remarcat insa ca, daca pentru Slovenia si Bosnia nu detinem informatii cu privire la nivelul daunelor platite la jumatatea anului, in ceea ce priveste Bulgaria si Albania, trendul pozitiv din subscrieri a fost insotit de unele dintre cele mai inalte rate de crestere a daunelor platite.

Cu optimism, despre viitor

Chiar daca primele semne de iesire din criza si-au facut aparitia, este evident ca momentul unei reale relansari inca nu a sosit in economiile tarilor CEE. Tot atat de clar este ca aceasta criza va lasa in urma ei o lume financiara modificata, multe dintre schimbarile determinate de recesiune producand efecte pe termen lung. Privind insa partea plina a paharului, se poate spune ca, cel putin in domeniul asigurarilor, criza a fortat pe pietele din regiune unele transformari absolut necesare, actionand ca un catalizator pentru maturizarea pietelor.

Trecand in revista cateva dintre tendintele manifestate in pietele CEE, putem trage o serie de concluzii generale. Una dintre ele este aceea ca, nu in putine cazuri, companiile de talie mica, mai flexibile, au rezistat mai bine in conditii de criza decat actorii principali ai pietelor. Ca urmare, pietele de asigurari din regiune au devenit ceva mai putin concentrate.

Pe de alta parte, declinul liniilor auto a fortat companiile sa caute alte directii de crestere, sa manifeste mai multa creativitate in dezvoltarea de produse si sa se lupte pentru o mai mare diversificare a portofoliului de riscuri asumate. Desi competitia s-a ascutit pe multe segmente de activitate, politica pretului scazut a incetat sa mai fie o arma eficienta in razboiul cu competitorii, cu atat mai mult cu cat presiunea actionariatului pentru profit s-a intensificat. In aceste conditii, orientarea catre client si dezvoltarea canalelor de distributie alternative tind sa devina din ce in ce mai mult concepte cu o expresie practica concreta.

In sfarsit, dupa o perioada de expansiune rapida, in care lupta pentru cota de piata a fost coordonata principala a activitatii, marii jucatori isi reorienteaza strategiile de dezvoltare punand in centrul preocuparilor profitabilitatea.

Fara indoiala, expansiunea va continua si in urmatorii ani. Mai sunt inca teritorii de cucerit, daca ar fi sa luam in calcul numai pietele din regiune aflate inca la inceput de drum, unde prezenta marilor grupuri se afla la primii pasi. Mai sunt inca actori care nu si-au spus ultimul cuvant in regiune, daca ar fi sa luam in calcul fie si numai dorinta de expansiune a tinerelor grupuri financiare din regiune, care mizeaza pe afacerile transfrontaliere din ce in ce mai mult.

Departe de a se fi epuizat, potentialul regiunii CEE in materie de asigurari ramane inca extrem de tentant.

Daniela GHETU, Director Editorial
Revista PRIMM Asigurari & Pensii

Share |




Create Account



Log In Your Account