Analize

Fondurile nestatale de pensii in Republica Moldova - un fruct rascopt


Fondurile nestatale de pensii - un fruct rascopt

Din anul 2001, in tarile Uniunii Europene (UE) a fost primita o politica unica in vederea asigurarii cu pensii (in primavara anului 2006, ea a fost adoptata la sedinta Parlamentului european, dupa introducerea unor modificari). Tuturor tarilor-membre ale UE li s-a propus sa se conduca dupa principiile adoptate la trasarea obiectivelor nationale. Au fost determinate urmatoarele obiective generale: marimea suficienta a pensiei, stabilitatea economica a sistemelor de pensionare si modernizarea lor in conformitate cu schimbarile demografice, pe piata muncii si in general in societate.

De asemenea, a fost propus un set complex de scopuri pentru asigurarea egalitatii in drepturi a femeilor si barbatilor in cadrul sistemului de asigurare cu pensii. Se prevede ca pe parcursul acestei perioade cota sistemului actual de redistribuire (de stat) in plata pensiilor sa se micsoreze in cadrul UE de la 84% la 64%; elementul de acumulare (pensii private) sa se majoreze semnificativ de la 12 la 29%.

Nu ramane decat sa invatam, sa analizam si sa preluam. Pacat ca aceasta politica nu este obligatorie si pentru Republica Moldova, daca ne referim la multiplele probleme care persista si grandioasele planuri care ne asteapta la capitolul asigurarii unor disponibilitati financiare decente ale populatiei de varsta a treia.

Asigurarea cu pensie a populatiei

Una din cele mai serioase probleme ale Republicii Moldova o reprezinta pensiile. Aceasta situatie continua sa inainteze pe fundalul mai multor probleme, printre care cele mai esentiale sunt de natura demografica si financiara. Capacitatea de cumparare a pensiei a crescut cu numai 9,7%, daca tinem cont de rata inflatiei. Pentru intreaga perioada analizata, pensia medie nu a reusit sa atinga cel putin minimul necesar pentru existenta unui pensionar, mentinandu-se in medie la circa 50% din nivelul minim de existenta.

In anul 2008, pensia medie constituia numai 26,3% din salariul mediu lunar al unui angajat.
Situatia reala este ca toate tarile au constientizat ca sistemul redistributiv nu poate asigura un venit suficient pensionarilor.
Conform prognozelor, populatia Moldovei va continua sa se diminueze si in urmatorii ani. Astfel, s-a constatat ca pana in anul 2020, numarul populatiei va scadea cu 125 mii persoane, fata de numarul populatiei din 2007, iar pana in 2050 - cu aproape cu un milion. Altfel spus, ar disparea circa 70% din populatia urbana din 2007 (1,3 mii. locuitori) sau se va atinge nivelul populatiei din anul 1960 (2925,5 mii. persoane). Aceasta tendinta nefavorabila se va realiza pe fondul unei rate mai mici a natalitatii, comparativ cu cea a mortalitatii, dar si migratiei.

Consecintele acestor tendinte au dus si vor duce la inregistrarea unei presiuni a populatiei varstnice asupra populatiei adulte, potential active si ocupate, si implicit asupra sistemului de protectie sociala, respectiv al pensiilor.

Solutia viabila - pensiile private facultative sau obligatorii

O solutie absolut necesara pentru dimensiunile prea mici ale bugetului de asigurari sociale de stat pentru asigurarea unei pensii moderne si suficiente cetatenilor Republicii Moldova, in conditiile unor dificultati demografice, practicata si testata de multe tari ale lumii, de majoritatea tarile europene si unele din CSI (Kazakhstan si Rusia), este dezvoltarea si modernizarea unor alternative private facultative cu acumulare (numit Pilonul III in UE) sau lansarea unor noi principii private obligatorii (Pilonul II). Perfectarea unor astfel de solutii ar creste interesul populatiei pentru economisire si nu pentru consum, deoarece fiecare persoana va obtine la batranete, suplimentar la pensia de stat, in dependenta de contribuitiile proprii, ori va beneficia de proprietatea personala.

Cred ca statul Republica Moldova trebuie sa reactioneze la specificarile cercetarilor specialistilor, privind curentele si viitoarele schimbari demografice nefaste de imbatranire demografica a tarii, asa cum au facut-o deja multiple state europene. Predictiile demografice, precum si capacitatea redusa a bugetului de asigurari sociale afecteaza, in primul rind, sectorul social si in special - nivelul pensiilor.

Infrastructura curenta a pensiilor facultative in Republica Moldova

De fapt, Republica Moldova a reactionat la transformarile nefaste demografice si, ca efect, pericolul reducerii fortei de munca, care reprezinta principala sursa de alimentare a bugetului de asigurari sociale. Ma refer la prima intentie, binevenita de fapt, in reformarea sistemului de pensii private facultative, care a inceput acum zece ani, cand in anul 1999 a fost adoptata Legea cu privire la fondurile nestatale de pensii, nr. 329-XIV din 25 martie 1999. Este de fapt printre putinele acte legislative care au fost emise, dar nu a functionat, deoarece nu avea pe cine sa reglementeze, nu au existat, de mai bine de 9 ani, entitati economice care sa se subordoneze legii, desi a existat si autoritatea care reglementa sectorul de pensii nestatale - Inspectoratul de Supraveghere in Asigurari si Fondurile Nestatale de Pensii.
Se vehiculau diferite cauze: fie ca nu ar fi cine sa contribuie la aceste fonduri, fie ca nu suntem pregatiti pentru implementarea principiilor de pensii private facultative, fie ca nu sunt operatori ai pietii etc.

Consider ca nu acestea sunt cauzele principale, deoarece nu poti juca fotbal daca nu cunosti granitele terenului sau nu-ti place iarba, adica nu pot fi operatori pe piata atat timp cat nu exista o reglementare atractiva, nu exista o infrastructura bine dezvoltata a acestui sector.
Prin urmare, principala cauza este lipsa unei infrastructuri moderne de activitate in sectorul de pensii nestatale. Trebuie sa intelegem ca prin infrastructura de pensii facultative nu este suficient sa avem numai Legea, mai sunt necesare si alte aspecte, care la noi inca lipsesc. De exemplu: existenta unui cadrul fiscal dezvoltat, specific pensiilor facultative, elaborarea de acte normative, care sa puna Legea in functie, informarea corecta si suficienta a populatiei.

Din studiile efectuate am constatat ca toate statele cu crize demografice au implementat un sistem de pensii private, fie numai facultative, dar absolut atractive sau, in cele mai dese cazuri, sisteme mixte, atat private obligatorii, cat si facultative. Adica, asa-numitul sistem multipilon. Daca vorbim de ceea ce avem si la noi, atunci nu exista tara in lume care sa fi implementat un sistem de pensii facultative, dar sa nu stabileasca si conditii fiscale favorabile dezvoltarii acestui sistem, care ca rezultat nu are altceva decat reducerea poverii statului in ceea ce priveste asigurarea unor pensii decente si in valoarea dorita.

Interesul autoritatilor de reglementare

Cel mai important este ca, in ultimul timp, guvernul Republicii Moldova incearca sa intreprinda unii pasi in directia perfectionarii sistemului de pensii, prin implementarea unui sistem privat de pensii prin acumulare. De asemenea, la nivelul Comisiei Nationale a Pietei Financiara, care reprezinta autoritatea publica de reglementare si monitorizare a sectorului de pensii facultative, se observa un interes major de modificare si modernizare a Legii cu privire la fondurile nestatale de pensii, precum si de contribuire la crearea unei infrastructuri reale si viabile pentru functionarea sistemului de pensii facultative, performantele de dezvoltare ale caruia ar putea solutiona unele probleme de ordin social.

De asemenea, un sistem performant de pensii facultative, numit dupa standardele Bancii Mondiale Pilonul III, ar putea servi si ca un examen pentru implementarea sistemului de pensii private obligatorii sau Pilonul II, despre care s-a discutat si la nivel de guvern.

Dintr-o lege inoperanta spre una operanta

In proiectul Strategiei de dezvoltare a pietei financiare nebancare pentru anii 2009-2012 se mentioneaza ca "Promovarea in continuare a reformelor economice si sociale, asigurarea cresterii economice durabile a tarii necesita ajustarea pietei financiare nebancare la cerintele economiei nationale si standardele internationale"; in masurile de realizare a obiectivelor strategice se descrie ca "in vederea sporirii rolului investitorilor institutionali pe piata valorilor
imobiliare va fi elaborat... si proiectul de lege privind fondurile de pensii facultative, in baza urmatoarelor criterii: largirea spectrului obiectelor investitionale care pot forma portofoliul; elaborarea normelor mai putin restrictive din punctul de vedere al spectrului de mecanisme investiiionale ce pot fi utilizate de catre investitorii institutionali; elaborarea legislatiei noi in baza principiilor de reglementare si supraveghere a activitatii investitorilor institutionali prevazute de acquis-ul comunitar".

Realizarea acestor obiective in dezvoltarea Fondurilor nestatale de pensii (pensii facultative) nu este posibila tinandu-se cont de legislatia actuala. Sunt necesare transformari substantiale in acest sector.
Intrata in vigoare in anul 1999, Legea cu privire la fondurile nestatale de pensii s-a demonstrat inoperanta. Eventualele solutii in crearea unui act legislativ operant sunt urmatoarele:
 •  Elaborarea unor norme date mai putin restrictive in aplicarea legii. Ma refer aici in special la proiectul de lege care prevede ca administratorii fondurilor vor trebui sa respecte niste conditii dure, dupa parerea mea;
•   Definirea si unificarea notiunilor utilizate de cadrul legislativ care reglementeaza organizarea si functionarea sistemului nestatal de pensii cu cele din Codul fiscal si Standardele de contabilitate pentru fondurile nestatale de pensii;
•   Redefinirea si corectarea plafoanelor de investire in vederea eliminarii barierelor din calea liberei circulatii a capitalurilor;
•   Relaxarea cerintelor de capital pentru administratorii fondurilor de pensii. Dupa parerea mea, la faza de lansare a fondurilor nestatale de pensii si fara precedente, este necesara reducerea nivelului de 250 mii USD pentru Managerul activelor. Impunerea de capitalizare poate fi corectata in dependenta de nivelul evolutiei pietei si apeland la principiul "pe trepte", adica existenta unei perioade de tranzitie;
•   Modificarea cotelor si structurii cheltuielilor administrative ale fondului. In Lege se prevede ca unica sursa de acoperire a cheltuielilor administrative ale fondului este formata din cel mult 10% din venitul de la investirea activelor fondului. Conform estimarilor Asociatiei  de Actuariat din Moldova, s-a constata ca aceasta cota este foarte redusa, chiar daca se tine de limita superioara (10%) si sunt suficiente cel mult pentru recuperarea numai a 15%-20% din cheltuielile efective ale administratorului, luand in consideratie performantele pietei, stimularile fiscale reduse si unele imperfectiuni ale legii. Rezulta ca aceste cheltuieli trebuie acoperite din depunerile fondatorilor. Insa s-a constatat ca recuperarea investitiei fondatorului in astfel de conditii are loc peste aprox. 9-10 ani. In aceste conditii, initiativele investitorilor sunt extrem de reduse si reforma efectiva a pensiilor ar putea fi intarziata pentru inca multi ani.

O imagine mai elocventa referitoare la tipurile de cheltuieli (taxe) aplicate de tarile care practica pensii private facultative este reprezentata in tabelul 2.

Este de notat ca nicio tara din lume nu a reusit sa ajunga la o structura si un nivel de taxare, asa cum este cel adoptat prin Lege 329, chiar dupa ce a inceput procesul de autoreglare a pietei. Structura taxelor trebuie ajustata la experienta tarilor care practica pensii facultative. Ratele de taxare se vor modifica pe masura ce piata se maturizeaza. In primii ani de dezvoltare, administratorii suporta costuri initiale mari si un volum mic de active administrate. Conform estimarilor si principiului de redistribuire eficienta a cheltuielilor, s-a constatat ca un nivel al cheltuielilor de cel mult 4% din contributii si 2.5% din active ar fi rezonabil pentru activitatea fondurilor nestatale de pensii.
•   Din practica europeana se cunoaste ca principalii initiatori ai pensiilor facultative sunt angajatorii. Conform Legii in vigoare, contributia virata de catre angajator in folosul angajatului unui fond nestatal de pensii devine imediat proprietate angajatului. In acest mod, interesul angajatorului este extrem de redus, deoarece la plecarea angajatului, contributia la fond nu se returneaza angajatorului. Astfel, in scopul motivarii angajatorilor pentru contribuirea la un plan de pensie facultativa in folosul angajatilor este foarte important sa se aplice specificul tarilor din vestul Europei, prin care suma contributiei din contul angajatorului devine proprietatea angajatului numai dupa o perioada de cel putin 5 ani de activitate in cadrul intreprinderii respective.
•   Este necesar de modificat sistemul stimulentelor fiscale pentru persoanele care adera la un pachet de pensii facultative. Republica Moldova este ultima la facilitatile fiscale in domeniul pensiilor facultative. Stimulentele fiscale pentru pensiile facultative nu sunt atat de atractive, astfel incat sa intereseze angajatorul sau persoana fizica sa faca acest lucru. Astfel, sistemul nestatal de pensii are nevoie de stimulente fiscale serioase - lipsalor consider ca impiedica esential dezvoltarea acestui sector. Redresarea fiscala necesara si propusa in continuare se bazeaza, de asemenea, pe practica tarilor care practica sistemul de pensii facultative.
•  Cu o rata de inlocuire scazuta, pe fundalul unei ponderi destul de semnificativa a activelor acumulate de sectorul privat de pensii (90-160%), in acest grup de tari statul reduce influenta sa, limitandu-se numai la asigurarea unei pensii minime.

Implementarea unui sistem modern de pensii private va avea efecte semnificative asupra tuturor  participantilor  institutionali la acest sector. Avantajele, pentru toate institutiile, sunt net superioare situatiei actuale, cand exista numai sistemul public de pensii, de tip redistributiv.


STATUL

1.    Reducerea costurilor sistemului public pentru plata pensiilor, prin:
•       Stimularea pensionarii tarzii;
•       Cresterea de la sine a perioadei de pensionare (interesul major pentru acumulare in scopul obtinerii unei pensii mai mari);
•       Reducerea costului tranzitiei la un sistem de acumulare (transferarea cheltuielilor de tranzitie catre fondurile private);
2.    Transferarea riscului de plati viitoare necunoscute de la stat la participant prin aplicarea principiului de contributii definite;
3.    Oficializarea locurilor de munca;
4.    Mentinerea constanta a venitului la bugetul asigurarilor sociale;
5.    Stimularea interesului de acumulare;
6.    Cresterea si dezvoltarea pietei investitionale;
7.    Reducerea migratiei;
8.    Reducerea presiunii fiscale;
9.    Redistribuirea corecta, in dependenta de marimea contributiilor;
10.  Oficializarea veniturilor obtinute la "negru";
11.  Ridicarea nivelului de trai la batranete si reducerea factorului psihologic in momentul de trecere in categoria persoanelor pensionate;
12.  Deschiderea dreptului la proprietate asupra banilor proprii.

ANGAJATORUL

1.  Optimizarea cheltuielilor prin deductibilitatile fiscale (la momentul implementarii);
2.  Reducerea costurilor generale cu forta de munca;
3.  Cresterea rezultatului financiar al activitatii;
4.  Modalitate de pastrare si motivare a angajatilor (fidelizarea si loialitatea angajatilor);
5.  Recrutarea angajatilor valorosi - cresterea performantei organizatiei;
6.  Imaginea unei institutii responsabile;
7.  Acordarea unui pachet salarial modern si complex, nu doar salariu (similar cu cel european).







Concluzie finala, dar nu si ultima

Am ajuns in faza in care avem de ales, uitandu-ne inapoi, inainte si la experienta statelor din regiune: stimulam economisirea privata pentru pensii prin sistemul facultativ, efectuand modificarile legislative atractive despre care am discutat sau asteptam in continuare ca interesul pentru aceste instrumente de economisire sa ramana la nivelul din ultimii 10 ani. Ca rezultat, nu are altcineva de pierdut decat noi, viitorii pensionari, copii nostri si statul, resursele caruia se arata extrem de insuficiente daca privim prin prisma viitorului demografic si social-economic.

Oleg VEREJAN, Presedintele Asociatiei Actuarilor din Republica Moldova
Publicat in Revista "Ars Assecuratiorum"



Share |








Create Account



Log In Your Account