Analize

In 2015, deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat din Moldova se va ridica la 1,4 miliarde lei moldovenesti. Sunt pensiile private o alternativa?


1,1 miliarde lei sau 1% din PIB reprezinta deficitul inregistrat de Bugetul de Asigurari Sociale de Stat din Republica Moldova (BASS) in anul precedent. In acest an, "se estimeaza un deficit de circa 1,4 miliarde lei moldovenesti, care, de asemenea, va fi acoperit in totalitate de la bugetul de stat. Astfel, putem constata ca BASS isi pierde caracteristicile de buget independent si sustenabil bazat pe autofinantare, devenind de la an la an dependent de finantarile externe", a declarat Oleg VEREJAN, Presedintele Asociatiei Actuarilor din Republica Moldova (AAM) pentru portalul specializat www.xprimm.md.

Potrivit unui raport recent realizat de catre AAM, in anul 2014 pensia medie a fost de doar 1.050 lei moldovenesti/persoana, suma care nu acopera nici minimul necesar pentru supravetuire. De asemenea, in medie, o persoana care s-a pensionat in anul 2014 primea o pensie care acoperea numai 28% din ultimul salariu. Conform prognozelor AAM, acest procent s-ar putea reduce pana la 12% in anul 2050, situatie evidentiata de modificarile demografice nefavorabile.

Printre principalele motive care au dus la aceasta situatie se numara efectele crizei economico-financiare mondiale, care s-au reflectat si asupra economiei nationale, imbatranirea populatiei, precum si incetinirea cresterii venitului din contributii obligatorii (circa 7,5% mediu pe an), se arata in raportul intocmit de AAM.

De asemenea, sistemul de asigurari sociale din Moldova se confrunta si cu cresterea numarului de pensionari noi stabiliti. Astfel, in perioada anilor 2007-2010, numarul de pensionari pentru limita de varsta crestea in medie cu 1.700 de persoane pe an, in timp ce in perioada anilor 2011-2014, numarul de persoane pensionate a crescut in medie cu 11.700 de persoane pe an.



Situatia demografica pune presiune pe sistemul de asigurari sociale

Populatia Republicii Moldova se va diminua in urmatorii ani pe fondul unei rate mai mici a natalitatii, comparativ cu cea a mortalitatii, dar si din cauza emigrarii, arata raportul AAM. Ca rezultat, creste ponderea populatiei varstnice (60 ani si peste), in timp ce ponderea populatiei tinere (0-14 ani) si adulte (15-59 ani) se va diminua.

Astfel, in anul 2014 aproape 15,2% din populatie avea peste 60 de ani, insa conform previziunilor pentru anul 2020 acest procent va ajunge la 18,2%, iar in 2050 la circa 32%.



Populatia activa in Moldova e sub plafonul minim de sustenabilitate

"Rata de ocupare in Republica Moldovain anul 2012 a costituit 38,4%, in timp ce in 2013 - 39,3% (+0,9 p.p), altfel, din totalul populatiei cu varsta 15 ani si peste, persoanele care desfasoara o activitate economica sau sociala constituie 39,3%. O cifra extrem de mica, daca comparam cu media europeana (65%), mondiala (62%), cu Romania (55%) sau cu alte tari din regiune unde in care nivelurile inregistrate ale acestui indicator sunt tratate ca un plafon minim de sustenabilitate. Astfel, in 2012 Moldova a inregistrat una din cele mai mici rate de ocupare din lume si din regiune, situandu-se sub nivelul inregistrat in jumatate din tarile analizate (rata de ocupare medie - 62%) si aflandu-se la limita minima mondiala", a declarat Oleg VEREJAN.



Astfel, odata cu cresterea numarului pensionarilor si scaderea numarului populatiei ocupate, reise ca in anul 2014, pentru intretinerea unui pensionar au lucrat circa 2 persoane, iar in anul 2050 acest indicator se va reduce cu peste 55%, adica la fiecare 100 de persoane de 60 de ani vor exista 130 persoane ocupate, pe cand in UE la un pensionar este sustinut de 4 salariati.

Oleg VEREJAN este de parere ca "aceasta situatie este extrem de riscanta si face ca asigurarea pensiilor de catre sistemului public actual de asigurari sociale sa fie foarte volatila la micile schimbari demografice, economice, sociale si politice. Prin urmare, daca se impune asigurarea unei pensii care sa constituie 70-80% din ultimul salariu, atunci cota contributiilor fiecarei persoane ocupate ar constitui circa 60-70% din salariu, ceea ce este reprezinta o aberatie absoluta".

Estimarile actuariale realizate de catre AAM demonstreaza ca deficitul actuarial al sistemului public de pensii, pentru plata numai a pensiilor pentru limita de varsta, va creste exponetial, de la circa 1 miliard lei in anul 2020 pana la circa 76 miliarde lei in anul 2050, in conditiile in care situatia nu se modifica esential prin reforme substantiale atat de ordin economic, demografic, social, cat si de reformare esentiala a sistemului de pensii al Republicii Moldova. Astfel, se constata ca in anul 2020, BASS nu va mai dispune de resurse suficiente pentru achitare a pensiilor pentru limita de varsta.

Deficitul actuarial al Bugetului de asigurari sociale de stat al R. Moldova (pentru plata pensiei pentru limita de virsta)



Pensiile private ar fi o solutie alternativa pentru sistemul de stat?

Pentru a se gasi o solutie pentru Republica Moldova in fata unei perspective neplacute, aceea a unor pensii tot mai mici, Banca Mondiala a propus un nou sistem multipilon, care adauga la pensia gestionata de stat inca doua grupuri, ambele private, dintre care unul obligatoriu (Pilonul II), iar altul facultativ (Pilonul III).

Prin urmare, Comisia Nationala a Pietei Financiare (CNPF) a elaborat un proiect de lege privind punerea in aplicare a fondurilor de pensii facultative in Moldova. Proiectul de lege a fost aprobat in prima lectura in Parlament.

Potrivit proiectului de lege contributiile la fondul de pensii facultative se vor retine si se vor vira de catre angajator sau direct de catre beneficiar. Poate beneficia de pensie facultativa acea persoana care a atins varsta de pensionare si a achitat minimum 60 de contributii lunare. Legea prevede si posibilitatea transferarii depunerilor la alte fonduri, fara costuri suplimentare doar in cazul in care transferul se efectueaza dupa trei ani de la aderare, in caz contrar fondul este indreptatit la un comision de transfer, marimea caruia nu poate depasi 5% din valoarea activului personal transferat.

Totodata, administratorul fondului va trebui sa detina un capital social minim de 100.000 euro, calculat la cursul oficial al leului moldovenesc la un an de la data intrarii in vigoare a legii. Astfel, ca la 10 ani plafonul sa fie majorat la 300.000 euro.

Pentru a consulta raportul intocmit de catre Oleg VEREJAN, Presedintele Asociatiei de Actuariat din Moldova privind "Realitatile si perspectivele sistemului de pensii in Republica Moldova" - click aici!

Pentru a consulta Proiectul de Lege privind fondurile de pensii facultative - click aici!


Share |


Publicat pe 11.01.2016







Create Account



Log In Your Account