Analize

Instrumentele analizei riscurilor la asigurarea de diverse calamitati naturale


Republica Moldova ar trebui sa aiba, ca si SUA sau Europa, o lege cu privire la asigurarea de inundatii.
Stocarea datelor se face intr-un mod arbitrar, fara un sistem bine pus la punct.
Fie ca se adevereste teoria "incalzirii globale", fie ca s-au intetit calamitatile naturale in ultimul timp, dar frecventa lor din ultimii patru ani (seceta din 2007, inundatiile din 2008 si 2010) ar trebui sa scoata in evidenta imperativul cautarii unor solutii complexe de protectie impotriva unor asemenea riscuri. Astfel, una din aceste solutii o poate oferi asigurarea care, deja de mai bine de cateva decenii, este implementata cu succes in tarile dezvoltate. Spre exemplu, in SUA, Legea cu privire la asigurarea de inundatii a fost adoptata in 1968. Un sistem similar de protectie sociala exista deja si in UE, iar recent si Romania a introdus asigurarea obligatorie a locuintei impotriva dezastrelor naturale prin Legea nr.260 din 2008.

In acest context, as dori sa abordez o intrebare mai tehnica, care tine de capacitatile institutionale si tehnologice ale industriei de asigurari din Republica Moldova de a fi la inaltimea standardelor internationale in evaluarea riscurilor date. Aceasta tine in primul rand de implementarea unor modele actuare de evaluare a riscurilor bazate pe tehnologiile geo-informationale, care sunt aplicate cu succes de mult timp in statele cu o industrie de asigurari dezvoltata si desigur de reasiguratorii care ofera o protectie in acest sens, cum ar fi MUNICH Re si altii.

Sistem Informational Geografic (SIG) - un factor important pentru industria de asigurari din Moldova

Tinand cont de noutatea relativa a fenomenului de sistem geo-informational in tara noastra, iar pentru sectorul de asigurari, in care inca n-a patruns, fiind o necunoscuta, as incepe cu a da o definitie simpla a cea ce s-ar numi sistem geografic informational. Este bine cunoscut faptul ca majoritatea informatiei contine aspecte geografice (de locatie), astfel aparand necesitatea prelucrarii acesteia si extragerea elementelor importante pentru luarea deciziilor. In final, Sistem Geografic Informational poate fi descris ca o totalitate a bazelor de date structurate intr-un mod special pentru a optimiza procesul de analiza, examinare si luare a deciziilor.

Scopul aplicarii

Este o practica uzuala a companiilor de asigurari sa colecteze informatii despre locatia unui obiect al asigurarii inainte de a determina cotatia si a emite polita de asigurare. Aceasta se refera la un sir de clase de asigurari cum ar fi: asigurarile de incendiu, inundatii, cutremur si alte calamitati naturale, asigurari de bunuri. Chiar si politele de asigurare obligatorie de raspundere civila auto interna (RCA) contin atat adresa asiguratorului, care a emis polita si poarta raspunderea respectiva, cat si adresa asiguratului, precum si informatii utile pentru tot felul de analize din punct de vedere al asiguratorilor (analiza vanzarilor, dispersia clientilor etc.).

Deja reglementarile Comisiei Nationale a Pietei Financiare referitoare la stabilirea primei de asigurare de baza si valoarea coeficientilor de rectificare aferenti asigurarii obligatorii de raspundere civila auto interna si externa, aprobate prin Hotararea nr. 53/5 din 31.10.2008, prevad aplicarea coeficientului de rectificare stabilit in functie de teritoriul de utilizare a autovehiculului, respectiv, utilizand informatia geografica.

Cu toate acestea, gradul de utilizare a informatiei colectate lasa mult de dorit, incepand cu faptul ca stocarea datelor se face intr-un mod arbitrar, fara un sistem bine pus la punct. Pe de alta parte, exista o necesitate vitala pentru ca in orice moment managementul, actuarii companiilor sa poata accesa, prelucra si analiza informatia privind cluster-ele de clienti si obiectele asigurate (adica concentrarea riscurilor) sau privind depasirea nivelurilor acceptabile de subscriere pentru riscurile date. Spre exemplu, in SUA exista si se mentine baza de date geografica care ofera vizualizarea riscurilor agregate si a daunelor survenite in aspect teritorial la nivelul intregii tari. Sisteme informationale similare sunt implementate si in majoritatea statelor membre UE.

Deja s-a raspandit fenomenul de creare a bazelor de date geo-informationale care ar cuprinde riscurile acoperite si ar permite modelarea efectelor de acumulare a riscurilor, pentru o mai mare precizie in procesul stabilirii primelor de asigurare. Aceasta permite localizarea portofoliului subscris, precum si a daunelor survenite, cu descrierea impactului lor social si economic. Drept consecinta, un astfel de sistem reflecta cu o mai mare exactitate probabilitatea survenirii riscurilor si, respectiv, stabileste bazele pentru determinarea unei prime de asigurare optimale.

De asemenea sisteme dispun majoritatea reasiguratorilor importanti, care deja de mai multi ani isi perfectioneaza metodologia de evaluare a riscurilor prin introducerea SIG. Un model clasic de acest gen il reprezinta Sistemul NATHAN al MUNICH Re.

Acesta din urma deserveste circa 5.000 de companii de asigurari, din 160 de state ale lumii.

Sistemul dat are o categorie speciala de clasificare a riscurilor din punct de vedere geografic. Din el putem vedea gradul expunerii la diverse cataclisme naturale si procentul de teritoriu cuprins de acestea. Cu toate acestea, locatia exacta a partii de teritoriu supusa riscului este determinata cu exactitate in Sistemul NATHAN doar pentru America de Nord (SUA si Canada) si in circa 20 de state din UE, unde astfel de baze de date au fost dezvoltate. Chiar daca acest procent este determinat si pentru Republica Moldova, amplasarea geografica a riscului ramane in responsabilitatea companiilor locale. Spre exemplu, la analiza riscurilor de inundatii si de inghet, o mare importanta o are modelul de elevare a terenului cu precizie inalta.

Este de prisos mentiunea ca, odata cu sporirea gradului de precizie a localizarii riscurilor, vor fi si alte cerinte pentru negocierea unor conditii mai favorabile de reasigurare si in special cu astfel de companii ca MUNICH Re, care au implementat si dezvolta modele de evaluarea a riscurilor bazate pe sisteme informationale geografice.

Riscurile agricole

O importanta deosebita o au sistemele geografice informationale in asigurarea bunurilor agricole, incepand cu localizarea terenurilor asigurate si suprapunerea acestora cu tipurile de riscuri raspandite in acea zona si pana la vizualizarea productivitatii culturilor agricole in aspect geografic si monitorizarea evolutiei in timp si spatiu a acestor indicatori. Astfel de baze de date deja sunt compilate si mentinute in Republica Moldova de diverse institutii si companii private, care, fiind transpuse intr-un sistem informational, pot prezenta instrumente eficiente in activitatea companiilor de asigurari ce subscriu riscurile agricole. O etapa mai avansata in utilizarea acestor date este alcatuirea modelelor actuare de formare a primelor de asigurari in dependenta de interactiunea factorilor multipli, cum ar fi: structura solului, regimul de temperaturi, istoria cultivarii diverselor culturi in zona asigurata, precum si alti parametri. Modelul prezinta si un aspect managerial al implementarii sistemelor geografice informationale, scotand in evidenta eficienta redarii informatiei, si un aspect teritorial, ambele fiind posibile in cadrul SIG, ultimul oferind posibilitatea intelegerii intr-un timp restrans a informatiei statistice prezentate, ceea ce nu poate fi obtinut adesea in cazul prezentarii informatiei sub forma tabulara.

Marketing si dezvoltarea retelelor de vanzari

Un sistem informational geografic reprezinta si un instrument perfect pentru integrarea operationala a activitatilor diverselor subdiviziuni ale companiilor de asigurari, inclusiv organizarea activitatii de marketing si de promovare a vanzarilor.
Incepand cu vizualizarea distributiei portofoliului riscurilor in dependenta de numarul de asigurati pe fiecare clasa de asigurari, determinarea locatiunii optime pentru amplasarea filialei sau a punctului de vanzari  si pana la segmentarea pietei dupa diverse criterii, cum ar fi: profitabilitatea, capacitatea de plata a clientilor, varsta etc.
Experienta tarilor dezvoltate arata ca managerii, actuarii si underwriterii companiilor de asigurari percep integrarea sistemului informational geografic ca fiind una naturala in sistemul informational si in procesele de business existente si ca permite o transparenta mai mare in administrarea daunelor si subscrierea riscurilor.
Tinand cont de specializarea tot mai adanca ce are loc in prezent in cadrul diverselor subdiviziuni ale companiilor de asigurari, odata cu dezvoltarea acestora si marirea capacitatii lor, se reliefeaza necesitatea tot mai acuta de a gasi o solutie ce ar uni eforturile tuturor segmentelor si ar oferi o privire generala asupra portofoliului in intregime si a evolutiei in timp si spatiu a activitatii intreprinderii.
Principalele beneficii ale unui astfel de sistem informational se materializeaza printr-o intelegere mai profunda de catre managerii superiori a proceselor de business in intregime si a dezvoltarii lor dinamice, un management al riscului mai eficient si control asupra acumularii acestuia, un sistem informational mai aproape de realitate, bazat pe procese geo-informationale.

Eugeniu HRISTEV, Expert economic

Share |









Create Account



Log In Your Account